***

E atat de multa liniste si pace
aud cum arborii batrani vorbesc cu cerul
in nopti de vara cuprinse de mister
cand zei si oameni deopotriva
se-aduna-n jurul focului celest

Si din scantei ce se ridica
murind, catre parintii lor
noi suflete se nasc
in dansul umbrelor, tacut.

E atat de multa liniste si pace
pe tarmuri desenate de nisip
de timp, de ape si de pasi,
de-amintirea unui veac, odata
cand ascultam povata zeilor,
murind.

***

Am cautat prin mii de pagini
istorii spuse de demult-

cum ramuri de maslini stau frante
cand corbii inconjoara minti

cum din bucati de soare
calatorim in timp-

Pastrez acum in suflet
un cer senin de noapte
de vara si de dor

pastrez bucati din linii
trasate de destinul
ce singur m-a ales

doar in a lasa prin ele
nemuritorii zei
sa nasca inca odata
istorii de demult-

cum totul a-nceput din tot
spre a deveni un punct.

Band of Brothers

And there we stood- with iron bursting into darkness
with flames and death around us
with smashed bodies and torn souls

just few of us were tearing fear's mask
and sheltered our pain
under the cross we've bought

and when the dawn gave birth
to another day of sorrow
there were we, lucky few,
facing a life once more.

Moments

Under the healing amber rain
we stood so long, for days-
the Sun was pouring flakes of gold
inside  your eyes-
eyes drowned in pain.

No sound around us-
there was no time-
the colors of each other’s Eden
were fading away-
sweet child of summer storms
sweet child of amber rains

There is a voice inside of us
That shatters our chains.

Memento

I am often wondering: does death hurt?
Does broken lines of heavy thoughts
Would cross between the worlds of pain?


And then I find a drop of peace
the stillness of an endless time
where light and dark are all the same-
pure grains of sand in our life’s frame.

Pianul

Marea isi curma albastrul
in  furii de alb
pe plaje pustii

Drumuri de seara,
cuvinte de lut,
urme de pasi
pierdute demult
nopti de vara-n care

cuvantul era totul
si totul erai tu,
inchid acum in clepsidra
ce eu n-am stiut

Sunt clipe in care
tacuti desenam
linii de sunet
pe trupuri de zei,
linii de timp
ce nu le mai vrei.

Si ma intorc la tine-
nisip de jar si ape de senin

Te-ntreb acum de mai stii
cum marea isi curma albastrul
in furii de alb
pe plaje pustii…

Olimp

Sunt nopti de vara in care
negru si pur, cerul
cu zei si vise luminand
se-asterne
pe drumuri de munte

Departe zaresc templul distrus.
Coloane de marmura alba
tocite de-al timpului curs
ascund sub umbre miscatoare
fauni batrani
si nimfe efemere

Prin arbori sunet de flaut
sare din coroana-n coroana-
un dafin descopera simplu
prin cantecul stins
ochii din cer.

Am strabatut de-atatea ori acel drum
doi muritori si urme prin timp
am pretuit aceeasi secunda-
aceeasi secunda  prefacuta in scrum.

Si-n linii obtuze descrise de munti
privesc  cum pamantul se naste-
sunt templul lipsit de un nume
lipsit de iubirea ce-o canti

Aegeis

Sunt valuri de ani,
nisipuri si umbre
pe plaje pustii patate de scrum

de scrumul tigarii aprinse in noapte
cand zeii privesc prin torte ceresti
cum simplii si tineri apa ne naste

vremelnici in trup
eterni in simtire
urme de pasi pe nisipul cernut

de timp si de mare
de ploi, de cuvinte
soptite in seri

pierdute de mult-
si glasul tau ma poarta
spre zorii in care
pe plaja pustie
cu marea sarutandu-ti ochii
cu roua asternuta
pe fruntea-ti senina

priveai  linii trasate de soare
pe norii ce lenesi se scalda-n lumina.

Stepa

Limpede, rece si pura
Roua se asterne
pe fruntea ta

Inima rece de marmura albastra,
tacuta si arsa
de purpura soarelui
in amiezile fierbinti de vara efemera
e atat de simpla in simetria sa


Nu caut ape in stancile desertului
nici stalpi de lumina-
ai fost privirea ce imi arata un drum,
ai fost drumul inchis de tacere

de uitare, tristete
de simple cuvinte ce nu se nasteau
de sunetul noptii din noi


Cetati create de timp se sfaramau
in linii de creta pe plaje incinse
pe stepe intinse, calcate de forme
si umbre
libere in a alege.


Noi nu am ales.
Noi nu am citit
In  zodii, in astre, in zei sau in oameni
timpul ce ne-a ramas.

Doar umbra calda a trupului tau
se stinge acum in roua ce scalda
intinderi de verde, intinderi de apa
margini de lume si tot ce am fost.

Nocturne

Zgomotul noptii din noi
creeaza abis si mistere-
In chipul Meduzei citesc
uitare si pace

In piatra sapat-am cuvinte-
dar timpu-n nisip le rescrie,
Purtate din duna in duna

din aer fierbinte in gerul polar
din mari de smarald in ape-nghetate.

Un calator ranit de lupte uitate
Batran in simtiri dar ager in fire
Strabate un drum ce taie amurgul-
Pe duna stinghera ce arde acum

Si-n jocul de umbre al noptii ce vine
Pe mare zareste chemarea luminii-
Tarziu pocalul divin il respinge
Si-n rana revarsa dulcea otrava

Pierdut in locul in care din piatra
Nimic nu se naste, dar totul se schimba,
Sapat in ape ce lin curg demult,
Asculta chemarea defel cautata


Si zgomotul noptii ce-l naste acum.