* * *

am regasit in lespezi vechi de piatra
o urma supla-a unui glas pierdut;
ecoul lui s-a stins in muzica suava,
ce-am ascultat-o si am iubit-o
atat de mult.


Daca am schimba locul-
timpul-
persoana-
ce gramatica absurda ar fi intre noi!

Am regasit in lespezi vechi de piatra
o urma stearsa a unui pas pierdut;
te simt mereu aproape, si te-am iubit... odata-
dar pentru tine sunt de mult
necunoscut.

Amurg

Cand noaptea cade-ncet
in vai adanci
cand ochii-ti urmaresc lumina
disparuta-a zilei,
nimic nu-mi curma strigatul nebun,
si lumea-mi pare mai pustie
cu fiecare lacrima ce-o plangi.

Nu urmaresc cum corbii pleaca-n zare,
nici cum piramidele se sfarma-ncet si mor,
eu caut fiecare ceas ce-mi pare
ca e mai singur, si mai trist,
stingandu-se
intr-un solitar
si simplu zbor.

Si-atunci eu ma intorc, privind
cum diminetile se nasc din rosiatic scrum;
in urma am desertul rece al uitarii-
in fata-mi se intinde-albastrul drum...
Si lumea-mi pare mai pustie,
cu fiecare lacrima ce-o plangi.