Dincolo de marile albastre,
precum o corabie
demult uitata,
demult parasita,
ma lupt spre a gusta pamantul
unui tarm nestiut.
Precum Calypso,
ai privit orizontul
ai cautat panza alba
a unei vele pierdute,
aruncata in curentii salbatici,
strivita de aerul greu.
Erai acolo.
cu nisipul desenandu-ti formele,
cu linii de valuri oglindind ochii,
cu trupul de nimfa
pe-al timpului chip.
Un templu stralucind
pe tarmuri de creta,
un cantec de leagan
pe-al marii suspin.
Erai acolo.
Cu timpul oprindu-se-n loc.
Cu zeii murind langa tine-
Si la inceput
a fost Cuvantul...
