Degetele se agata de cer-
radacini rascolesc solul albastru
brazdat de avalansa continua
a albelor stanci
Gasesc forme in iluzii taiate
din marmura suprarealista-
mustati ascutite rad si formeaza
indicatoare in cadranele scurse
pe margini de lume
Crucifixul desprins din pamant
arde in drumul spre negrul eter-
iar chipul terorii ascunde in privire
teroarea miilor de chipuri.
Cavalerii devin linii perfecte,
rupte de dogma Euclidiana-
sagetile rosii se scalda
in cenusa lemnului sfant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
esti liber sa spui ce vrei, dar conteaza doar ce vrei sa spui cu adevarat...